Viata pe note muzicale

Sunt atat de multe de spus incat nu le gasesc cuvinte. Imi vine sa strig. As vorbi de lucruri bune, care nu sunt putine, dar ma simt vinovata fata de acele lucruri rele care trebuiesc spuse, strigate poate. O viata frumos traita mi se pare viata jucata in ritmul sansonetelor frantuzesti, ametitor, cu pasiune, cu optimism, cu nebunie chiar. O viata demn traita s-ar asemana cu un imn national pe care il simti cu mandrie in fiecare bucatica a corpului tau. O viata linistit traita e asemeni cantecelor de leagan, mai mult inganate decat cantate, mai mult simtite decat auzite, mai mult planse decat rostite. Atunci care ar fi melodia potrivita pentru viata pe care o ducem?

Vreau sa strig ca nu avem cantec pentru lasitate, pentru idealuri neimplinite, pentru iubiri nepronuntate, pentru minciuni prea des spuse, pentru cuvinte intepatoare si tipatoare. Ele spuse, rostite, urlate la luna isi pierd din putere, se sparg ca baloanele de sapun. Vreau sa plang rani neinchise, idei avortate, pacate dansate pana la ameteala, genii nevalorificati, poezii uitate, melodii prafuite pe discuri de vinil. Cate din acestea au adevarata importanta pentru viata noastra, pentru linistea noastra, pentru somnul nostru?