Inel compozitional


Prima intalnire:
Vara. El o astepta in statie, a venit cu un sfert de ora mai devreme. Ea coboara din autobuz si zamnbind se indreapta spre el. Ea poarta rochie vaporoasa si colorata ca un camp cu flori. In jur emana un fin parfum de lacramioare. El nici nu indrazneste sa se miste. A incremenit langa casa cu bilete RATB. Ea ajunge in dreptul lui. O secunda incomoda. El: "ce fac acum? o sarut pe buze, o sarut pe obraz, ii sarut mana, uf, asta nu scrie in cartea bunelor maniere". Ea: "sper ca imi sta bine rochia asta". In sfarsit o iau din loc. Se plimba pe aleile din Cismigiu, printre mosi care joaca sah, printre batrane care dau faramituri porumbeilor, printre cupluri de pensionari. Pentru ei Cismigiul e un parc tanar si deloc populat.
El din "greseala" i-a atins mana. Ea din "greseala" s-a agatat de ea ca de o speranta. Si agatata a ramas...
Primul "te iubesc":
23 de trandafiri de ziua ei. El: "la multi ani". Ea: "te iubesc"

Primul "Nu te mai iubesc"
15 trandafiri de impacare. El "Te rog sa ma ierti". Ea: "Te-am iertat, dar nu te mai iubesc"
Ultima intalnire:
Iarna. E 8.30, ora la care termina el serviciul. Ea poarta un pulovar negru pe gat. ea ajunge inaintea lui, ca de obicei. Nici un gand (sau poate prea multe) in mintea lui. Ea: "de s-ar termina totul mai repede". Nu aleg prea mult locul unde sa stea jos. Pentru despartiri doar plimbarea din Cismigiu nu e potrivita. Se aseaza la masa. Tacere.
El din "greseala" ii ia mana in ale lui. Ea intentionat si-o retrage. Si retrasa a ramas...

1 comment:

elenita said...

ASta intr-adevar e un model de "greseala". Insa exista si lucruri bine facute, adevaruri bine spuse, iubiri bine traite, exista si pentru vesnicie dialogul : "te iubesc!" "Si eu te ador". Eu il traiesc, nu din "greseala"...ceea ce-ti doresc si tie...