O bijuterie prafuita

Iata ce am descoperit printre file galbene:

singuratatea m-a invatat sa pling
singuratatea m-a invatat sa-i zimbesc
singuratatea m-a invatat s-o iubesc
singuratatea m-a invatat sa tac
singuratatea m-a invatat sa scriu
singuratatea m-a invatat sa ma invat pe mine
singuratatea m-a invatat sa fiu singura
singuratatea m-a invatat sa o apreciez
singuratatea m-a invatat sa o urasc
singuratatea m-a invatat sa ma iubesc
singuratatea m-a invatat sa ma urasc
singuratatea m-a invatat ca si 4 pereti ascund o lume intreaga
singuratatea m-a invatat ca universul e in mintea fiecaruia
singuratatea m-a invatat cum sa nu invidiez
singuratatea m-a invatat cum sa inteleg lumea
singuratatea m-a invatat cum sa ma ascund de soare
singuratatea m-a invatat sa vad curcubeul in lumina luminarii
singuratatea m-a invatat sa inving timpul
singuratatea m-a invatat sa vad pe altcineva in oglinda
dar
singuratatea nu m-a invatat sa traiesc

Ganduri la drum lung

E ciudat cata singuratate ma poate coplesi cand sunt la drum lung. Cele mai frumoase declaratii de dragoste le-am scris in tren. Cele mai groase franghii ale dorului mi-au strans cosul pieptului in noapte urmarind drumul infinit ce mi se deschide in fata.
Ceea ce ar trebui sa fie promisiunea unui nou inceput in realitate e un hau spre trecut care se deschide necrutator in drum.
Inconjurata de doua ziare, o carte, un mp3 player si de doi colegi de drumetie sunt de fapt singura in fata amintirilor. Le urasc. Sunt prea acutite, prea inutile, prea ... oricum vreti voi.
In drum, in tactul rotilor de tren amintirile se strecoara smecher din buzunarul ascuns din suflet, pe care il credeam bine zavorat, si imi musca cu nesat din firea mea, din increderea mea din tot ce am eu mai optimist in mine.
In drum mi se umple sufletul de nevoia de a spune tot ce simt pentru o lume intreaga si pentru fiecare om in parte. Simt ca fiecare om care a fost doar pasager in viata mea are dreptul sa stie ce a insemnat pentru mine, ca el, cel lipsit de importanta in zilele obisnuite, la drum lung devine brusc aproape si drag si acut de important.
In tren simt dorinta netarmuita sa imi cer scuze de la toti cei carora le-am atins dureros sufletul, intentionat sau din prostie.
In tren simt nevoia sa traiesc cu porii sentimentali deschisi pana la sufocare, cu un consum nebun de energie, dar si cu bucuria de a fi vie cu adevarat.

Revin, promit

Cand se va linisti tzunami-ul de ganduri care imi umplu capul am sa scriu ceva. Acum insa toate sunt prea ametite sa le inteleg eu, d-apoi sa le si scriu pe intelesul meu si al oricui citeste ce indrug eu pe aici. Asadar, promit sa revin - someday, sometimes.

Din lumea interioara spre lumea exterioara

Azi am inceput sa vreau lucruri. Lucruri care sa nu te implice, care sa nu ma duca nici pe departe cu gandul la tine. Lucruri pentru sufletul meu. Ceva s-a rasturnat undeva in mine, dupa un dialog si acum am revenit la dorintele mele de altadata.
Vreau sa vad Praga si Viena - si am sa le vad!
Vreau la patinoar macar o data in aceasta iarna - si am sa merg!
Vreau la teatru cat mai des posibil - si am sa ajung acolo!
Vreau sa fac pilates - si voi face!

Faceti cunostinta! Buuuuuuuuuubuuuuuuuuruuuuuuuuuuzaaaaaaaaaa
Cea cu aripile redesfacute!
"You're a doll" - mi-a zis cineva azi si apoi a completat, "ca de obicei".
Pai, daca lumea din jurul meu ma vede o papusica, de ce nu as fi cu adevarat una?!

Ziua noastra (cel mai lung text pe care l-am scris vreodata)

Mai vreau o zi pentru noi doi. Una singura in care sa iti arat lumea mea, asa cum nu am avut timp sa ti-o arat pana acum.
Ne va trezi ciripitul pasarilor. Voi deschide geamul si te voi chema sa admiram impreuna pomul de corcoduse inflorit care imi incununeaza fereastra din dormitor.
Voi face apoi un ceai verde cu iasomie pentru mine (gustul acesta imi aminteste de ultima noapte petrecuta in Tunisia, cand am spus adio iubirii mele mediteraneene), pentru tine voi face ceaiul care iti place cel mai mult - 1001 nopti. Voi turna ceaiul in canitele mele noi si voi pune pe farfurioara fiecaruia cate trei sortimente de biscuiti: cu ovaz si stafide, cu portocale si cu smochine. Imi vei spune ca vei bea ceaiul mai traziu si iti voi da un pahar cu lapte in care vei inmuia biscuitii. Iti voi povesti de ce nu pot sa beau lapte si, ca sa te tachinez, voi desface o rodie si o voi manca ciugulind fiecare bobita. De cand ma stiu mananc astfel rodiile si poate de aceea am rabdare sa insir margele in siraguri lungi.
Ne vom intoarce apoi in dormitor si voi pune filmul "Vacanta la Roma". Ma voi ascunde printre cearsafuri calde inconjurata de cutiute, panglicute, cercelusi, margelute, agatatori si ne vom uita la film. Din cand in cand voi spune replici din film iniantea lui Audrey Hepburn si voi zambi multumita de mine, sau te voi face atent la un detaliu din film sau la un cadru care mi se pare interesant. Vei zambi si poate chiar te vei gandi ca nu gasesti nimic extraordinar in acest film care era la moda cam cand era bunica fata mare. Mai interesant ti se va parea ceea ce mesteresc eu din merceria aciuata in patul meu. Imi vei da sugestii. Pe unele le voi accepta chiar. Cand Audrey Hepburn va primi de la Gregory Peck pachetul cu fotografii voi suspina si voi zambi. Vom inchide calculatorul, ne vom imbraca de oras si te voi duce intr-o plimbare in orasul din lumea mea.
Prima statie - parcul Circului, te voi duce la lotusi si iti voi spune cat de repede au conturat ei lacul din centrul parcului. Vom iesi apoi la Stefan cel Mare si vom merge pe jos pana la Carturesti unde ne vom pierde printre carti, apoi printre CD-uri, apoi eu voi deschide Cartea cu Printese si o voi rasfoi teleportata din lumea acestui veac spre lumea veacului printeselor. Peste o jumatate de ora ma voi trezi din reverie si te voi duce la etaj in coltul Cameillei Sinensis. Iti voi povesti ce fel de cani de ceai folosesc japonezii si chinezii, ce accesoriu si pentru ce e bun, cate tipuri de ceai exista. Ma vei lasa sa indrug tot ce vreau eu despre ceaiuri si uneori vei parea chiar interesat. Vom cobori apoi si ma vei ruga sa te astept 5 minute afara. In premiera ma voi abtine sa folosesc enervanta intrebare "De ce?" si voi iesi cuminte din librarie-ceainarie. Vei iesi cu o punga in mana si mi-o vei intinde fara sa spui nimic. In punga - Cartea cu Printese.
Vom merge de mana pe Magheru si cand vom ajunge la Intercontinental vom intra in magazinul Bucuria de pe Batistei (nu mai exista acum, dar in povestea mea vreau sa il redeschid). Ne vom lua ciocolata "Chisinaul de Seara", zefir in ciocolata si marmelade spirala. Imediat ce ma voi trezi cu punga in mana voi si ascunde o marmelada dupa obraz si voi vorbi peltic o vreme. Voi comenta desigur ca marmeladele nu mai sunt la fel de bune cum erau cand eram eu mica. Ne vom continua plimbarea si vom intra in Palatul Sutu, vom admira fiecare obiect de mobilier, secreterul, scrinul, oglinda mare cat un perete, noptierele pictate, scaunele tapitate. Vei spune ca la un moment dat vei avea si tu o astfel de casa si eu voi raspunde cu un "da" sigur, ca cel de stare civila. Vom iesi din palat si ne vom opri la Vasiliada. Ne vom aseza la cea mai umbrita masa. Eu imi voi comanda traditionalul Mate Carnival si smochine, iar tu vei citi de trei ori meniul lung cat un roman si te vei opri la 1001 nopti. In semintunericul ceainariei iti voi povesti cum ma visam zburand cand eram mica si cum nu mai visez asa ceva acum.
Ni se va face foame si vom opri La Mama. Te voi implora apoi sa mergem la expozitia de rochii de seara de la MNAR si vom admira tinute batute-n nestemate, creatii ale celor mai mari designeri din lume, rochii de Oscar.
Dupa aceea draga mea prietena A ne va face intrarea in studiourile de restaurare tapiserie si picturi ale muzeului. Va mirosi a vopsea si acetona. Vom urmari in tacere pictorii care scot strat cu strat culorile de pe o pictura si vom ajunge sa descoperim prima fata a unei lucrari. Nu ne vom putea stapani si vom scoate un strigat de fascinatie.
Vom merge apoi la un studio foto pe una dintre stradutele care duc spre Amzei unde toarce la geam un motan. Vei imbraca frac si papion, iar eu imi voi pune o rochie de epoca si palarie si manusi de dantela peste care imi voi imbraca pe deget un inel cu piatra rosie imensa. Ma voi aseza pe scaun iar tu vei sta pe jumatate ascuns dupa speteaza scaunului tinand o mana in buzunarul in care este ascuns ceasul agatat cu un lantic de bata panatlonului. Ma voi ridica apoi de pe scaun si voi desface umbrela din dantela. O voi tine neaparat cu mana inelata. Cu cealalta te voi tine de brat. Jobenul si monoclul te prind. In mai putin de 10 minute vom primi un set de fotografii sepia cu noi doi din alt veac.
Cand vom iesi din studioul foto unde toarce la geam un motan cu capul mare si rotund, afara se va fi lasat seara. Te voi duce la Galeria Digitala unde ne vom pierde in camera cu canapea alba si sute de baloane galbene umplute cu heliu. Iti voi arata apoi lucrarea pe care vreau sa mi-o cumpar atunci cand voi avea casa mea si voi incepe sa iti povestesc cum imi imaginez casa in care voi sta.
De acolo vom merge la Green tea si neaparat ne vom rataci printre stradute. Dar astfel bucuria de a fi gasit intr-un sfarsit viluta va fi si mai mare. O domnisoara amabila si zambitoare (mereu mi se pare ca fetele de acolo sunt zen) ne va face tutrul casei si ne va povesti despre stilul fiecarei camere. Ne vom opri in sala ruseasca. Tu vei alege o bere din ceai eu un ceai negru cu dulceata si lamaie. Vom povesti cate-n luna si-n stele si vom mai bea cate un ceai cu cate o felie de tarta. Eu voi alege cu mure, tu cu zmeura. Nici nu vom observa cand vom ramane numai noi si vom pleca jenati ca le-am facut pe fete sa stea pana la aceasta ora tarzie, ca de, noi am fost ultimii clienti.
O vom lua agale spre casa.
...Cand voi deschide usa garsonierei vei fi disparut.
Voi adormi singura printre cearsafuri reci.

Revelatie

EA: am uitat sa te intreb ce planuri ai pe 2008 (din ce poti sa spuisigur)?
EU mi-am propus sa imi gasesc jumatatea
EU: atat
EA: iti pare putin?
EA: si cum te-ai gandit sa o cauti ?
EU: aici strategiile nu merg (Ca doar nu era sa ii spun cum :) )
EU: tu ce planuri pe 2008 ai?
EA: sa-mi pastrez jumatatea!
EU: iti aluneca din maini?
EA: nu
EU: asta e bine
EU: deci nu vei depune efort insemana ca tb sa iti mai gasesti cel putin un obiectiv
EA: mai am
EA: dar important era acesta care ti-am spus
EA: si inca unul care influenteaza pe toate celelalte
EA: si anume dezvoltarea spirituala
EA: curatirea si aruncarea parazitilor cotidieni si lumesti
EA: e perioada in care nu am bani, si nu imi permit nici o cumparatura...si fii atenta ce carte citesc eu in perioada asta frumoasa "N-am nimic de imbrcaat"!

Seara cu miere pe rani

Asta-seara imi ung sufletul cu miere, cel mai bun cicatrizant. De maine sunt un om nou. Astazi insa inca imi ling ranile umplute cu miere. Mi-e bine asa. Seara trista si dimineata rationala. Seara melancoloca si dimineata puternica. In fiecare seara mor ca sa renasc in fiecare dimineata. Mereu vie! Mereu EU!
Si totusi exista iubire, si totusi exista blestem. Dau lumii, dau lumii de stire, iubesc, am curaj si ma tem.

http://www.trilulilu.ro/an22ro/1ce86ad2d556a9

http://www.trilulilu.ro/an22ro/22c65be6e3e8cd

http://www.trilulilu.ro/folkforever/975fc9290638a9

http://www.trilulilu.ro/carmenviorica/9a2f0a6c4e699d