Rebranding
Mi-am dat seama ca s-ar putea sa nu fiu o buburuza, ca m-am pozitionat gresit. azi dimineata m-a lovit acest gand. cred de fapt ca sunt o caprioara. si atunci m-am uitat in oglinda si am vazut. Am vazut! am vazut niste ochi mari. apoi am iesit pe strada si am simtit. Am simtit! am simtit cum imi port trupul cu mandrie. apoi m-am ascultat. M-am ascultat! m-am ascultat si mi-am auzit inima iesind din cosul pieptului de frica. Da! am toate simptomele! Sunt o caprioara, adorabila si eleganta pe dinafara si o mare lasa pe dinauntru. in contradictia asta traiesc. de ceva vreme am de scris niste texte si in parioadele de relaxare imi ies de sub condeiul incins fel de fel de expresii care se incapataneaza sa iasa cand fac acea literartura la comanda, sau cum o numeam eu, sadra brown in momentele ei proaste. si asta un simptom ca sufar de caprioricism. admirata de toti cei din jur, dar concentrata de a se apara si fara timp sau macar gand sa se bucure ca e un idol pentru unii, o faptura demna de a fi protejata pentru altii. asa sunt. am nevoie de protectie, dar mi-e frica sa o caut sa o cer si in final sa o obtin, pentru ca atunci imi voi pierde ceea ce am acum mai drag - padurea. sunt o buburuza care intr-o dimineata s-a trezit caprioara si inca nu stie ce sa faca in noua ei piele. va spuneam, o lasa in piele distinsa. Printesa altfel spus.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment