Fata tatei

Mama mereu mi-a zis ca sunt fata lu tata, in gluma desigur, atunci cand ii luam apararea in tachinarile lor de oameni care formeaza o familie de peste 30 de ani. Mi-s dragi tare si uneori ma simt vinovata ca imi irosesc timpul si sentimentele pe persoane care nu merita si nu gasesc niciodata destul timp sa ii sun sa ii intreb ce mai fac. Stiu insa ca oricat de ratacita in propriile ganduri si suparari as fi, pot mereu sa revin la ei si sa gasesc caldura pe care inca nu am descoperit-o in alta parte.
Nu ma cred fata tatei mai mult decat fata mamei, pentru ca singurul numar de mobil pe care il stiu pe dinafara e cel al ei,
pentru ca daca dau supararile pe afara o tin pe ea la telefon cate jumatate de ora,
pentru ca daca ma doare ceva, atunci ea saraca pica la bataie,
pentru ca tata o pune pe ea sa ma intrebe despre viata mea si apoi o descoase, iar apoi el interpreteaza asa cum ii suna lui mai bine si verifica cu mine, bineinteles intepreteaza gresit, mama il cearta iar eu ma fac bosumflici,
pentru ca mama stie sa asculte, iar tata stie sa dea sfaturi profesionale intelepte,
pentru ca mama e calma, iar tata e agitat nevoie mare,
pentru ca impreuna fac acel cuplu pe care visez si eu la un moment dat sa il formez.
http://www.youtube.com/watch?v=5KCv0_rfrDA&NR=1