Din umbra

Intuneric. Lumina din camera e prea imprastiata sa ii determin sursa si de aceea am neplacuta sanzatie ca ea in realitate nu exista, ca este un produs al dorintei mele de a o gasi si de a o imbratisa pe vecie. In intuneric bajbai dupa diverse lucruri ce imi lipsesc: un pix, o foaie (chiar daca nu am cum sa scriu le vreau langa mine), o soapta, o mangaiere. Pe rand le gasesc pe fiecare. Le pipai indelung sa fiu sigura ca am gasit bine ceea ce am gasit si cand ma conving tactil, cu ochii mintii, le adun cu grija in cutia mea cu comori.
Iata un pix cu condei a(i)urit, iata si o foaie prea alba, iata un sarut, o imbratisare, o mangaiere, un gand bun, un vis, o atingere intamplatoare, un strigat soptit, un sirag de margele, o pereche de manusi din dantela, o petala uscata de trandafir alb, sare de baie parfumata si colorata, o buburuza - toate s-au amestecat in cutia mea de comori.
Lumina prea imprastiata din camera mea deseneaza o umbra. Umbra ta. Tu din umbra imi impingi cate un obiect sa il pipai, sa il netezesc, sa il recunosc si apoi sa il pun in cutiuta cu comori. Comorile noastre.