CUM?


Calm. Lasa sa vina de la sine! Nu forta lucrurile! Aceleasi sfaturi de la toti cei care ma vad agitata, dezorientata, speriata, dornica, indragostita.
Sunt atat de speriata, incat as disparea undeva sa uit, sau pur si simplu sa ma linistesc, sa ma intorc si sa nu mai am tendinta sa te sufoc. Atunci insa ar insemna sa ma intorc batrana, indiferenta, distanta, deci sa nu te mai iubesc. Nu pot iubi altfel decat daruindu-ma in intregime, pana la ultimul gand, pana la ultima respiratie, pana la ultimul geamat. Tie, cel sufocat. De ce in si in dragoste trebuie sa existe un mijloc de aur? De ce griul si jocul de-a v-ati ascunselea sunt mai apreciate decat niste sentimente sincere si puternice. De ce sa ma prefac ca imi pasa mai putin cand imi pasa enorm de mult? De ce sa ma fac disparuta daca vreau sa fiu mereu langa tine? Nu vreau sa invat sa iubesc dupa standardele celor care au experimentat si rasexperimentat sentimentul. E nou pentru mine si vreau sa ard pana la capat. Si cu cat mai mare e dorinta cu atat mai tare vor durea arsurile cand intr-o buna zi vei disparea.

2 comments:

Anda said...

E greu sa nu sufoci cand simti atat de puternic, e greu sa asculti sfaturi pe care nu le-ai inventat tu sau sa "rationalizezi" sentimentul...Nu cred ca exista un "mijloc de aur" in dragoste, desi ar fi frumos sa fie...asa cum frumos si ideal ar fi ca acesta sa reprezinte punctul de intalnire... Si, daca tot vorbim de sfaturi, al meu ar fi "Nu mai gandi!"...Nici un om nu seamana cu altul si nici o relatie cu alta...Daca tocmai el e cel pentru care trebuie sa arzi?...
P.S. 12 iunie iti spune ceva? E ziua unei prietene dragi noua...ne-am cunoscut atunci...dar sper sa ne mai "citim" macar...Si, ca sa iti fac un cadou de "imprietenire", e primul post pe care il scriu de cand blogul meu a devenit public...

Anonymous said...

Bine ai venit pe blogul gandurilor mele :). 12 iunie imi spune mai mult decat ceva. Multumesc pentru cadoul de "Imprietenire", m-a bucurat foarte mult.