Fat-Frumos pe o strada din Sibiu

Exista momente in viata, care iti deschid sufletul cu cheia potrivita. te fac sa vezi realitatea adevarata, daca mi se permite pleonasmul. E unul dintre acele momente cand iti dai seama ca viata inseamna mult mai mult decat ceea ce facem noi zi de zi, rutinogen. E vorba despre clipe in care intelegi ca unii oameni pur si simplu nu iti apar in cale intamplator, ci pentru a te aseza pe directia care ti se potriveste. Au, mai tehnic spus, un rol de macaz care se prinde sau se desprinde de sine, in functie de cine are de trecut pe acolo.  Despre o asemenea intalnire cu semnificatie vreau sa povestesc acum. Cand am aflat ca o sa am un baiat, tuturor le spuneam ca voi avea un Fat-Frumos. Dupa ce s-a nascut copilul meu, inghitita de noptile nedormite si durerile fizice si psihice de mama, am uitat ca asa imi numeam puiul din burta. la cateva luni, cand am plecat in prima vacanta cu familia extinsa, am ajuns la Sibiu. acolo, pe o strada centrala, era un cuplu de tineri. El canta la vioara, iar ea statea prin preajma. Cand le-am dat un banut fata a inceput sa recite o poezie privindu-ma direct in ochi. Mi-au dat lacrimile.
Iata despre ce poezie este vorba

Adrian Paunescu - Fat-Frumos

Oameni, oameni, fratii mei,
Disperatii, fericitii,
V-ati spalat de superstitii,
De demoni si dumnezei.

Însa-i nu-i destul folos
Daca peste tot ce este
V-ati spalat si de poveste,
L-ati pierdut pe Fat-Frumos.

Vin la voi acum plângând,
Gura-mi sângera ca rana,
Unde este Consânzeana,
În ce bolti, pe ce pamânt?

Ma ridic plângând de jos,
Ca la un pierdut examen,
Unde va e basmul, oameni.
Ce-ati facut cu Fat-Frumos?

Fat-Frumos n-a existat,
N-a stat nimanui în cale,
Era numai visul moale
Al vreunui trist baiat.

Mai visati de vreti sa fiti
Fericiti cu capu-n perna,
Feriti epoca moderna
De rigizi si scofâlciti.

Din prea mult entuziasm
Sa nu spargeti Voronetul,
Dati-i voi mai mare pretul,
Oameni, mai râvniti la basm.

Voi, care aveti copii,
Nu-i lasati sub gând satanic,
Sa respire sterp, mecanic,
Ca si când nu ar fi.

Doborâti himera jos,
Oameni, reveniti în lume,
Pe umana noastra culme
Regasiti pe Fat-Frumos.

Fat-Frumos si toti ai lui,
Fiinca unde nu-i poveste
Lume nu-i si om nu este
Si, de fapt, nimica nu-i.

El venea la noi pe jos
Si ni l-au rapit piratii,
Vamesi vigilenti, redati-i
Actele lui Fat-Frumos.

Dati-i viata înapoi,
Ochii mari, miscarea buzii,
Fat-Frumosul din iluzii
Si frumos numai prin voi.