Povestea se repeta. O poveste de dragoste. Ne-am placut din prima. La inceput ne-am comportat cu manusi unul cu celalat, cu atentie la orgolii, frici, experiente precedente. Cand am ajuns sa ne cunoastem suficient, tacerile au incetat sa mai fie jenante, discutiile au incetat sa mai fie superficiale si intiatice si ideea "impreuna pana la adanci batraneti" a inceput sa incolteasca.
Ruptura a venit din senin. Nu am nimic sa iti reprosez. Bifezi multe dintre criteriile mele. Si totusi nu pot sa ma mai imaginez langa tine. Vreau altceva. Nu pot sa iti explic ce, de aceea pot sa inteleg ca nu stii ce sa imi oferi sa ma tii alaturi. Suntem impreuna din reflex, din obisnuinta, din prietenie si de dragul a ceea ce a fost. Greu m-a fost sa recunosc ca povestea noastra a luat sfarsit si ca e timpul sa impartim un drum in doua, sa nu mai traim trecutul in prezent.
De aceea e timpul sa imi caut un alt job.
Da, este povestea mea si a locului de munca ce mi-a dat incredere in mine, mi-a adus cativa prieteni si multi colegi extraordinari. M-a invatat ca in mai multi lucrul e mai vesel si mai de calitate si timpul trece pe neobservate. Dar am crescut din camasa pe care o port, i-am schimbat nasturii, am mai desfacut-o pe la margini si tot ma sufoca. Nu mai stiu ce sa fac, de aceea plec din aceasta relatie, la fel cum am plecat si din cea mai durata relatie a mea, care de fapt a fost si cea mai fara de cusur, ca un kefir cu fructe: nici acru, cat sa iti ridice pofta de mancare, nici dulce, cat sa ti se faca greata.
De maine am sa incep sa imi depun CV-urile ici si colo, in cautarea unei noi idile.
No comments:
Post a Comment